Pe Marte există viaţă, susţin oamenii de ştiinţă de la NASA, după ce au descoperit metan pe Planeta roşie. Noua descoperire reprezintă cel mai puternic indiciu potrivit căruia sub suprafaţa roşie şi prăfuită a planetei s-ar putea afla microbi extratereştri.
Când metanul a fost descoperit pentru prima dată în atmosfera planetei Marte, în 2003, oamenii de ştiinţă au spus că acest gaz ar fi putut fi lăsat pe planetă de comete. Noile dovezi arată însă că metanul este de fapt produs pe Marte.''Descoperirea acestui gaz presupune că există o probabilitate substanţială că acolo există viaţă sau că ceva supravieţuieşte în continuare'', a precizat profesorul Micahel Mumma, de la NASA.
Gazul a fost detectat de o sondă ce orbitează planeta împreună cu nişte telescoape imense de pe Pământ.
Descoperirea este extrem de importantă având în vedere că pe Pământ, 90% din cantitatea de metan din atmosferă este produsă de organismele vii.
''Noi avem metan pe Pământ pentru că este pompat în aer de organismele vii, sau pentru că este produs de vulcani. Singura modalitate prin care putem dovedi că este produs de Marte este să mergem acolo şi să o studiem'', a precizat Colin Pillinger, cercetător britanic implicat în lansarea sondei Beagle 2 Mars în 2003.
Până acum, nu a fost descoperit însă niciun vulcan pe Marte.
Descoperirea NASA confirmă studiile sondei europene Mars Express, care a găsit posibile urme de metan în 2003.
Nivelul activităţii metanului pe Planeta Roşie este echivalent cu cantitatea de gaz eliberat în unele dintre cele mai bogate zone în metan de pe Pământ.
Brad Bebout, un microbiolog de la NASA, a declarat că dacă metanul este prezent în atmosfera marţiană, înseamnă că ceva de pe planetă trebuie să îl producă acum, pentru că gazul este distrus de Soare în mai puţin de 300 de ani.
Majoritatea metanului de pe Pământ este creat de microbi primitivi, deşi acesta mai poate fi generat şi de reacţiile dintre apă şi rocile fierbinţi, pline de carbon. Încă nu s-a stabilit care dintre acestea este cauza metanului de pe Marte, informează Daily Mail.
"Metanul este un produs al biologiei. Pentru ca metanul să existe în atmosfera planetei, trebuie să existe o sursă continuă", a mai declarat cercetătorul britanic Colin Pillinger.
"Cele mai evidente surse de metan sunt organismele. Aşa că dacă găseşti metan în atmosferă, s-ar putea să existe şi viaţă. Nu este o dovadă, dar trebuie să cercetăm mai bine", a mai spus profesorul.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă care lucrau la sonda NASA Phoenix Mars Lander au confirmat existenţa apei pe Marte. Cei mai mulţi cercetători sunt de părere că apa este esenţială pentru existenţa vieţii.
NASA va trimite o altă sondă pe Marte în 2011, însă nu va fi echipată corespunzător pentru a studia metanul şi pentru a descoperi dacă este vorba de viaţă.
Cea mai bună şansă pentru a afla dacă există viaţă pe Marte va veni în 2017, când va avea loc misiunea europeană ExoMars.
Gazele respective, care sunt produse in diverse cantitati in lumea noastra de catre vaci, au fost detectate de catre o nava spatiala si cu ajutorul unor uriase telescoape de pe Pamant.Descoperirea reprezinta o dovada incontestabila ca micro-organismele extraterestre sunt in viata si in prezent.
Specialistii afirma ca respectivul gaz este emis, cel mai probabil, ca un produs rezidual de catre niste organisme care traiesc in apa, sub gheata. Acestia considera ca aceste organisme s-au trezit la viata de curand, pentru ca altfel gazul respectiv s-ar fi pierdut in atmosfera planetei Marte.
Cotidianul The Sun afirma ca "aceasta descoperire este cea mai importanta din istoria lumii."
Sunt insa si oameni de stiinta care recunosc ca acest gaz este, de asemenea, produs si in urma unor procese vulcanice. Dar, pana in prezent, nu este cunoscuta nicio activitate vulcanica pe planeta Marte.
Se asteapta ca in decursul zilei de joi, NASA sa confirme aceasta descoperire in cadrul unei prezentari de presa oficiale la Washington.
Depozite uriaşe de roci carbonate sunt îngropate la câţiva kilometri sub suprafaţă, potrivit oamenilor de ştiinţă. Cantităţi mici din acest mineral au fost detectate şi înainte pe suprafaţa planetei Marte.
Dar, dacă aceste minerale sunt atât de abundente, înseamnă că gazele cu efect de seră ar fi putut face ca atmosfera planetei roşii să fie mult mai umedă şi mai caldă cu milioane de ani în urmă.
Oamenii de ştiinţă au analizat datele geologice primite prin satelit dintr-o regiune cunsocută sub numele de Craterul Leighton, aflată în apropierea unui uriaş vulcan numit Syrtis Major.
Depozitele de minereu de pe o suprafaţă de aproape patru mile au fost aduse la suprafaţă în urma unui masiv impact cu un meteorit, potrivit concluziilor publicate în Nature Geoscience.
Echipa de cercetători consideră că aceste depozite reprezintă sedimente vechi care au fost îngropate de materialul vulcanic scos în timpul erupţiilor lui Syrtis Major.
Mineralele sunt probabil rezultatul interacţiunii apei bogate în carbonat cu rocile, acest lucru ducând la concluzia că, la început, planeta Marte a fost mult mai caldă decât se credea anterior.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, având în vedere că suprafaţa planetei este acum rece, uscată, acidă şi inospitalieră la viaţă, singurul loc în care se pot căuta medii locuibile este în subteran.
Un indiciu al condiţiilor care susţin viaţa la adâncime este prezenţa de gaz metan, care se poate să se fi format în scoarţă prin procese hidrotermale, în prezenţa dioxidului de carbon, au spus cercetătorii.
O atmosferă bogată în dioxid de carbon ar fi însemnat un fel de efect de seră pe Marte. Atmosfera de acum este subţire, astfel încât gazele ori s-au pierdut în spaţiu, ori au interacţionat cu apa şi sunt prezente în roci.
Carbonatul este, de asemenea, o dovadă că apa era neutră din punct de vedere chimic, acest lucru permiţând dezvoltarea vieţii pe Marte în trecut.
Dar, dacă aceste minerale sunt atât de abundente, înseamnă că gazele cu efect de seră ar fi putut face ca atmosfera planetei roşii să fie mult mai umedă şi mai caldă cu milioane de ani în urmă.
Oamenii de ştiinţă au analizat datele geologice primite prin satelit dintr-o regiune cunsocută sub numele de Craterul Leighton, aflată în apropierea unui uriaş vulcan numit Syrtis Major.
Depozitele de minereu de pe o suprafaţă de aproape patru mile au fost aduse la suprafaţă în urma unui masiv impact cu un meteorit, potrivit concluziilor publicate în Nature Geoscience.
Echipa de cercetători consideră că aceste depozite reprezintă sedimente vechi care au fost îngropate de materialul vulcanic scos în timpul erupţiilor lui Syrtis Major.
Mineralele sunt probabil rezultatul interacţiunii apei bogate în carbonat cu rocile, acest lucru ducând la concluzia că, la început, planeta Marte a fost mult mai caldă decât se credea anterior.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, având în vedere că suprafaţa planetei este acum rece, uscată, acidă şi inospitalieră la viaţă, singurul loc în care se pot căuta medii locuibile este în subteran.
Un indiciu al condiţiilor care susţin viaţa la adâncime este prezenţa de gaz metan, care se poate să se fi format în scoarţă prin procese hidrotermale, în prezenţa dioxidului de carbon, au spus cercetătorii.
O atmosferă bogată în dioxid de carbon ar fi însemnat un fel de efect de seră pe Marte. Atmosfera de acum este subţire, astfel încât gazele ori s-au pierdut în spaţiu, ori au interacţionat cu apa şi sunt prezente în roci.
Carbonatul este, de asemenea, o dovadă că apa era neutră din punct de vedere chimic, acest lucru permiţând dezvoltarea vieţii pe Marte în trecut.
